Blogul unui Wagabond

Salut Dragi Prieteni! De câțiva ani am o tradiție, să mergem undeva de ziua de naștere a celor mai dragi oameni… Niciun cadou material nu poate fi comparat cu emoțiile și amintirile…

Mică publicitate! Vă rugăm să vă abonați la canalelelm sau paginile noastre, din rețelele de socializare: Telegarm, Facebook, sau Instagram.
Mulțumim!

De ceva timp doream să ajung în Praga, nu atât în Bratislava și Viena, care nimerise întâmplător în această călătorie, cât anume în Praga.  Întâmplător am dat de niște bilete foarte ieftine din orașul ucrainean Lvov, spre capitala Slovaciei – Bratislava, 20 euro în ambele direcții. Le-am luat, după care am planificat traseul și bugetul. Trebuia să ajungem în Lvov, după care trebuia să luăm avionul spre Bratislava, plimbare până seara, apoi autocarul spre Praga, căruia îi erau rezervate două zile pline. La întoarcere o zi în Bratislava, o zi în Lvov și acasă. 

Din Chișinău spre Lvov, zilnic circulă un autocar, dar pentru noi 10 – 12 h petrecute în autocar, mai ales pe drumurile noastre, sau cele din Ucraina, este un adevărat chin. De aceea deseori folosim trenul din orășelul Podolsk, fostul Kotovsk, regiunea Odessa, care e un nod feroviar important și prin care trec o mulțime de trenuri, practic spre orice regiune din Ucraina. Până în Podolsk ajungeți ușor cu cele două rute zilnice, de la Autogara de Nord, ora 6:40 și ora 12:40. Trenurile în Ucraina sunt foarte ieftine, am mai spus despre aceasta.

Dimineața am ajuns în Lvov, de unde am luat Uber-ul până la aeroport, aveam două ore până la zbor. Călătoria de la Gara Feroviară până la Aeroportul Internațional Lvov, care se află la marginea orașului, ne-a costat 70 hrivne, adică 2,7 euro. Destul de ieftin.

Aeroportul din Lvov, a fost reconstruit pe timpul EURO – 2012, care a avut loc în Polonia și Ucraina. Terminalul nou, arată modern și e destul de spațios, cu toate că deservește puține zboruri. Am servit o cafea, am trecut controlul și am urcat la bord. Peste o oră eram deja în Bratislava.

Tradiționalul stat în picioare după aterizarea avionului! Nimeni nu are explicații acestui fenomen:

Bratislava
Aeroportul din Bratislava, ca și cel din Lvov, e foarte mic și deservește puține rute, în special low-costeri. Probabil din cauza că la 80 km de Bratislava se află Aeroportul din Viena, care e foarte mare. De la aeroport în oraș ajungeți ușor cu transportul public. Un bilet de unică folosință, costă 0,7 euro. Tichetul îl procurați la terminalele de lângă stații. Acceptă doar monede de fier. 

Terminal pentru procurarea tichetelor. Pe rutele transportului public poate fi control, de aceea neapărat cumpărați tichet și validați-l la intrare în autobuz, sau tramvai.

Autobuz urban:

Bratislava este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ 430.000 locuitori. Orașul este situat pe Dunăre, aproape de granițele cu Austria și Ungaria și destul de aproape de granița cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena.

Am ajuns la Gara Feroviară, unde ne-am lăsat gențile până seara, căci seara aveam autocar spre Praga. După gară am mers spre centru și orașul vechi.
Centrul orașului e mic, dar foarte drăguț. e un ansamblu din clădiri medievale și arhitectură austriacă, de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, în componența căruia Slovacia a intrat o perioadă îndelungată. 

Intrarea în orașul vechi:

Michalska Brana sau Turnul lui Mihail – la moment e muzeu care reprezintă istoria orașului fortificat:

Străzile din jurul turnului:

Dejunul. Aveam o listă de localuri, pe care am selectat-o din timp după recomandările călătorilor, care au mai fost pe aici. Primul local a fost urban bistro, îl găsiți aici.  Local modern, puțin mai scump decât media pe oraș, fără careva tangențe cu bucătăria tradițională. În schimb mâncarea era foarte gustoasă. Un dejun pentru două persoane, cu porții de omletă cu legume și ceai, ne-a costat 22 euro. Deja la întoarcere am găsit locale mult mai ieftine, cu aceeași bucătărie. 

Interiorul localului:

Hai să facem o plimbare prin orașul vechi!

Dom Sv Martina sau Biserica Sfântului Martin:

Biserica dateaza din secolul al XVIII-lea, sculptată în stil baroc de către Raphael Donner.

Vitraliul Sfântului Martin:

Spațiu artistic:

După tradiție am mers să căutăm un loc, de unde ar putea fi  văzută panorama orașului. Îmi plac panoramele orașelor, ce să fac… Muți recomandă restaurantul de pe podul SNP, unde intrarea e 6 euro per persoană, în caz că dorești doar să faci poze. Dacă stai în restaurant, unde e destul de scump, intrarea e gratuită. Nu sunt amator de a plăti pentru ceva ce potea fi obținut gratuit, de aceea am mers pe dealul de lângă Bratislavsky Hrad (Castelul din Bratislava), de unde am savurat panorama orașului. Locul se numește Zigmundova Brana și îl găsiți aici. 

Panorama orașului și turnul Bisericii Sfântului Martin:

Dunărea, podul SNP și restaurantul care în popor e numit OZN, din cauza formei sale. Acolo se află locul cu plată despre care am scris mai sus:

Parlamentul Republicii Slovacă. Mic, cu acces liber:

Dunărea, podul SNP și panorama malulul de sud a orașului. Vedere de lângă parlament:

Castelul Bratislava, văzut de la intrarea în parlament:

Curtea interioară a castelului:

Toată plimbarea pe la castel și dealul Zigmundova Brana ne-au luat vreo oră și jumătate, după care am luat-o pe străzile adiacente zonei, în căutarea cefelei bune și poate ceva de mâncare.

Întâmplător am dat peste Consulatul RM din Bratislava:

În căutarea locului unde am putea lua masa, am dat peste un rând de oameni, care stăteau acolo în așteptarea lunch-lui. Din propria experiență știu că acolo unde e rând și mai ales din localnici, e ceva bun și ieftin. Așa și a fost. Destul de ieftin, dar nu și atât de gustos, adică nu era gustos ceea ce noi am comandat, paste cu legume și usturoi. Nu vreau să supăr pe nimeni, poate cuiva îi place combinația de paste cu usturoi, nouă ni s-a părut oribilă! 

Rând după lunch:

Pastă cu usturoi, gustul căruia îl simt și acum:

Localul se numește Soupa Bistro și reprezintă un bistro de tip selfservice, cu meniu din vreo 10-12 feluri de mâncare. Dăcă vă interesează, îl găsiți aici.

După pastele cu usturoi, am găsit totuși și cafeaua bună:

Mai aveam suficient timp până la pornirea autocarului, pe care l-am folosit pentru a descoperi și alte zone ale orașului. Am mers pe careva străzi mai îndepărtate, după care iarăși ne-am întors în orașul vechi.

Orașul oamenilor sănătoși! Tramvai, biciclete și zone pietonale amenajate. Dragoste!

Farmacie cu tradiție. Într-un fel m-a amuzat și mi-a provocat interes locul:

Am o deosebită dragoste față de tramvai și o spun asta de fiecare dată:

Spațiu public:

Revenim în orașul vechi!

Primacialny Palac:

Așa ar putea arăta și patrimoniu nostru, dacă atât funcționarii publici, cât și noi cetățenii, am avea grijă și am cere păstrarea lui:

Nimic de adăugat….

Stara Radnica (Primăria Veche) și curtea sa:

Orgasm vizual:

Hoinărind pe străzile orașului vechi am dat peste această cafenea, mai bine zis coffee-point. Discutând cu barista de acolo, care s-a dovedit a fi și proprietar, am aflat că e din Kiev, Ucraina, dar de mulți ani locuiește în Viena și a deschis două localuri cu cafea, unul în Viena și al doilea în Bratislava. Localul se numește Fenster Cafe și îl găsiți aici.

Recoandarea noastră!

În acea zi unul din noi doi, era omagiat și băieții aflând acest lucru, ne-au făcut cadou, o pungă mică de cafea:

Bere slovacă:

Čumil: Traducerea literala a cuvantului  este “privitorul”. Acesta are doua explicatii posibile. Prima spune că privitorul este un muncitor tipic din era comunistă, care nu este deranjat de munca pe care trebuie să o faca. A doua, el se uita sub fustele femeilor. Cumil este cea mai fotografiata statuie din bronz din Bratislava și îl găsiți aici.

Turiștii chinezi, mereu amuzanți)

Am mers spre Gara Feroviară ca să ne luăm gențile, după care am luat tramvaiul spre Autogară. 

Să nu credeți că Bratislava are doar arhitectură veche. Lângă Autogară am găsit un cartier întreg, care era în construcție, unde predomină arhitectura modernă.

Aici sunt situate oficiile multor companii IT:

Spre Praga am mers cu autocarele companiei Flixbus, care îmi place mult și la orice ocazie merg călătoresc cu ei. Drumul din Bratislava până în Praga, pentru două persoane, a costat 24 euro.

Distanța dintre Bratislava și Praga este de 320 km, iar drumul a durat aproximativ 5 h. În drum am avut timp să modificăm traseul călătoriei și am decis că în loc de o zi plină de Bratislava, la întoarcere mergem până în Viena. Am crezut că o zi a fost suficientă pentru Bratislava, care e un oraș mic, iar toate atracțiile sunt concentrate în orașul vechi, sau în apropierea lui.

Bratislava nu e apreciat în măsura care trebuie, ca obiectiv turistic. Poate e din cauza a doi vecini mari și măreți, ca Viena și Praga, în umbra cărora orașul se pierde. Bratislava a început să-și dezvolte turismul abia după despărțirea Slovaciei de Cehia, la 1 ianuarie 1993, la destrămarea Cehoslovaciei, prin așa zisa revoluție de catifea.

Despre prețurile din Bratislava, scriu mai jos. 

Praga
În Praga am ajuns seara târziu. Eram la Gara Feroviară, de unde am luat metroul ca să ajungem la hotel. Straniu, dar intrarea în metrou era liberă și nu era nevoie să validezi tichetul. Probabil așa ceva e doar seara.
De data aceasta am luat questhouse de pe booking.com. 
Apropo, dacă mergeți în Cehia, nu uitați că țara nu intră în zona euro și respectiv are propria valută, Corona Cehă(CZK). 1 CZK = 0,04 euro. 

Praga (în cehă Praha) – capitala Republicii Cehe. Oraș situat pe râul Vltava, în Boemia Centrală, cu o populație de aproape 1,67 milioane de locuitori. (Sursă: Wikipedia)

Dimineața zilei următoare ne-a întâlnit cu o ploaie măruntă, dar nu a fost un obstacol pentru a face cunoștință cu orașul. Câteva stații cu tramvaiul și eram în apropierea Podului lui Karol. Am hotărât să mergem undeva sus, de unde putem după tradiție savura panorama orașului, apoi ne coborâm spre centru.

Imediat înțelegi că ești în Praga:

Karluv Most (Podul lui Karol):

Sculpturile de pe pod:Am trecut Karluv Most (Podul lui Karol) și am mers în partea de vest a orașului. Am luat-o spre parcul Kinskeho Zahrada, de unde se vede panorama orașului și malul de est. Locul îl găsiți aici.

Sousoší Sv. Jan z Mathy, Felix z Valois a Ivan:

Canale:

Dragostea mea – tramvaiul:

Panorama orașului văzută din parcul Kinskeho Zahrada:

Hoinărind pe străzile mai puțin aglomerate, am luat-o iarăși spre vest, ajungând la marginea orașului vechi, după care urmau cartierele rezidențiale. Ne-am întors înapoi spre orașul vechi.

Așa ceva:

Sticker-ul Wagabond Travel în Praga:

Panorama orașului, văzută de la terasa Sturbacks. Locul îl găsiți aici:

#Kulyokul călător, care a văzut aproape 20 de țări:

Malostranske Namesti (Piața Malostranske):

Praga are câteva podgorii. Una se află în parcul Lobkovicka Zahrada:

Este o crimă să fii în Praga și să nu bei măcar o bere locală, undeva la vreo berărie veche:

Berăria Pivovar Strahov. O găsiți aici:

Priviți ce minune:

Trdelnik cu Nutela:

Ambasada Italiei:

Chiar în apropiere, ambasada României:

Am avut o listă de locuri de pe malul de vest, care urmau a fi vizitate. Printre ele: cea mai îngustă stradă din Praga, muzeul lui Kafka, peretele lui Lenon. 

Luzickeho seminare – cea mai îngustă stradă din Cehia (Vinarna Certovka), localizată în cartierul Mala Strana, strada Vinarna Certovka este una dintre cele mai înguste din lume, cu cei 49, 6 centimetri lăţime datorită cărora a devenit una dintre atracţiile turistice din capitala Cehiei. Turiştii stau la coadă ca să se strecoare, pe rând, prin spaţiul îngust, lung de 9, 7 metri, amuzaţi că trebuie să activeze un semafor pentru a-şi anunţa prezenţa altor vizitatori care îşi aşteaptă rândul, astfel încât să nu se creeze situaţii neplăcute.

Muzeul celebrului scriitor ceh, Franz Kafka (1883-1924) se află chiar pe malul Vltavei şi este unul dintre simbolurile cehilor. Muzeul prezintă detalii despre viaţa scriitorului, operele sale, fotografii şi jurnale. Îl găsiți aici:

Malul râului Vltava și vedere spre Podul lui Karol:

Pub-ul lui John lenon. Unii din locuitorii zic că locul a fost vizitat de muzician. Îl găsiți aici:

Până am ajuns de la pub la zidul lui Lenon, am dat peste acest loc:

Zidul lui John Lenon. După moartea tragică a celebrului Beatles, acest zid a fost acoperit cu picturi, cuvinte din cântecele sale și mesaje de recunoștință! Locul îl găsiți aici.

După o jumătate de zi petrecută în partea de vest a orașului, ne-am întors înapoi, ca să mergem spre piața Staromestske Namesti – principala piață a orașului. O găsiți aici.

Piața Staromestske Namesti (Piața Orașului Vechi). În centrul pieței se află monumentul reformatorului religios Jan Hus, care a fost ars pe rug pentru convingerile sale la Konstanz, ducând la declanșarea Războaielor Husite. Statuia cunoscută azi ca Memorialul Jan Hus a fost amplasată în piață la 6 iulie 1915 cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea sa. (Sursă Wikipedia)

Primăria Veche:

Chram Matky Bozi pred Tynem (Biserica Feciaore din Tyn) – biserică gotică, construită în 1365 pe locul unei biserici romanice. Turnurile au o înălţime de 80 m.

De la începutul secolului al XV-lea şi până în 1620 a fost cea mai importantă biserică husită din Praga. Intrarea  decorată cu scenele patimilor lui Isus şi un altar rococo imens pe zidul dinspre nord sunt cele mai deosebite elemente. La dreapta altarului se află mormântul astronomului danez Tycho Brahe care a lucrat la curtea împăratului Rudolph al II-lea. (Sursă trecator.ro)

Am pornit în căutarea localului în care să mâncăm. Lista o aveam din timp, erau toate în vecinătate unul de altul și rămânea să vedem care ne place mai mult. Pe drum am dat de Muzeul Mașinilor pentru Sex. Nu am intrat căci era cu plată, am făcut doar niște poze în hall. Dacă vă interesează, îl găsiți aici.

Mașină pentru cunilingus:

Chiar dacă vă aflați în centrul orașului, unde totul e pentru turiști, oricum găsiți multe localuri, unde puteți mânca la prețuri normale. Unul din ele, care se află chiar în apropierea pieței este Havelska Koruna și se află aici. Localul reprezintă un bistro, cu multă mâncare cehă. Noi nu am mâncat acolo, am intrat doar să vedem prețurile. Prețul pentru o persoană variază între 8 și 15 euro.

Am mers mai departe de centru, unde aveam de gând să mai intrăm în câteva localuri. Pe drum am găsit această instalație, probabil în așa mod au dorit să atragă atenția asupra problemei plasticului din jurul nostru.

Plasă plină cu plastic, întinsă deasupra unei străzi:

Localul Sisters Bistro, un mic restaurant, sau mai bine zis cafenea, meniul căruia e format doar din sandwiceuri, cu diferite gusturi și împluturi. Vegane, vegetariane, cu pește, sau carne. Mai au și deserturi, cafea și vin. Prețurile sunt foarte accesibile. Cu maxim 10 euro mâncați bine, serviți un vin și o cafea. Locul îl găsiți aici. Recomandarea noastră pentru acest local!

Sandwiceuri vegetariene cu vin alb ceh:

Ahhh)

Încă un local unde puteți mânca ieftin și se află în apropierea Sisters Bistro, este Restaurace Apetit, unde mănânca în majoritate doar locuitorii orașului. Îl găsiți aici.

Puțin relaxați după mâncare și vin, ne-am întors spre piață, am mai făcut câteva poze și am mers spre râu. Știam că pe malul opus mai sunt niște podgorii, în afara de cele pe care le-am văzut dimineața. În afară de podgorii mai este și o vinărie. 

Vedere spre Podul lui Karol de pe Manesuv Most:

Vă închipuiți așa ceva…în inima orașului, podgorii și vinărie! Mi-a plăcut ideea! Vinăria se numește Svatovaclavska Vinitce și îl găsiși aici.

Vă recomand să vizitași acest loc, de la terasa caruia se deschid uite așa o priveliște:

Podgoriile vinăriei:

Eram în apropierea de Prazky Hrad și deoarece ziua nu am intrat, căci erau mii de turiști, am intrat seara.

Cetatea din Praga (în cehă Pražský hrad) – complex fortificat de clădiri, ce datează din secolul al IX-lea. Castelul a fost un sediu al puterii, aici aflându-se reședința regilor Boemiei, împăraților Sfântul Imperiu Roman și președinților Cehoslovaciei, iar în prezent se află reședința oficială a președintelui Republicii Cehe. Bijuteriile Coroanei Boemiei sunt păstrate într-o cameră ascunsă din interiorul cetății. (Surs: Wikipedia)

Prima destinație a fost Zlata Ulica (Strada de Aur) – străduță celebră situată  în cartierul Hradčany. Este formată dintr-un șir de unsprezece case colorate,relativ joase, care au fost construite în stil manierist la sfârșitul secolului al XVI-lea pentru a-i găzdui pe cei douăzeci de gardieni ai împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg (1555-1612), precum și familiile acestora. Numele său se datorează aurarilor care au locuit mai târziu în acel loc. Strada a fost cunoscută și sub numele de Strada Alchimiștilor sau Aleea Alchimiștilor, din cauza unei legende că acolo ar fi locuit în secolul al XVI-lea câțiva alchimiști care încercau să transforme fierul în aur pentru împăratul Rudolf al II-lea și să obțină piatra filozofală și elixirul vieții. (Surs: Wikipedia)

Căsuțele colorate de pe Strada de Aur:

Priviți ce minune! Un simplă gură de canalizare, care reprezintă o operă de artă!

Următoare destinație tot din Prazky Hrad, a fost Bazilika Svateho Jiri (Biserica Sfântului Jiri). Apropo, Cehia e una din cele mai ateea țări din lume! Aici unele bisericiau fost transformate în muzee, biblioteci și hoteluri!

Bazilika Svateho Jiri:

Gotică:

Și iarăși turiștii chinezi)))

Trebuia să mergem spre casă și ne-am gândit că ar fi bine să mergem pe jos pentru a mai cunoaște și alte cartiere ale orașului. În acea zi am mers pe jos în jur de 30 km. 

Praga de seară:

Tancici dum (Casa care dansează). Proiectată de către arhitectul croato-ceh Vlado Milunić, în colaborare cu arhitectul canadiano-american Frank Gehry. O găsiți aici.

Cam aceasta a fost pentru prima zi!

A doua zi am lăsat-o să meargă în voie, fără careva planuri, doar plimbare haotică prin oraș. De dimineață ne-am făcut bagajele, check-outul, am lăsat gențile la recepție și am plecat în oraș. Am vrut să mergem prin cartierele neturistice, mai liniștite.

Niciun geam din plastic, climatizator sau alt rahat:

Nu-i știu denumire, dacă cunoașteți scrieți în comentarii:

Exemplu de rațiune. Cum din clădirea veche a unei piețe, poți face ceva modern, dar totodată, avea grijă de patrimoniu!

Locul se numește Pavilion. Au păstrat fațadele clădirii vechi, arătând în așa mod respectul față de arhitecți, iar interiorul a fost proiectat într-un loft modern:

Mic centru comercial:

Strada Vaclavske Namesti. Se află aici.

Narodni Muzeum (Muzeul Național al Cehiei), se afșă aici.

În apropiere era un iarmaroc, cu multă mâncare tradițională și băuturi. Am gustat o Medovina de a lor. Băutură tare pe bază de rachiu din miere. Poate fi servită atât caldă, cât și rece:

Muzeul Apple. Praga are o mulțime de muzee. Muzeul oricui și al orișicărui obiect…

Instalație:

Rața coaptă e una din mâncărurile tradiționale ale cehilor. Dacă sunteți mâncător de carne, eu de exemplu nu sunt, vă recomand câteva localuri, în care după spusele localnicilor, pregătesc cea mai bună rață. Primul e Restaurace U Jindrisske Veze, care se află aici. Prețurile sunt mai joase decât media pe oraș. Localul e mereu full. Iar al doilea, se află în vecinătate de Muzeul Național și se numește Husinec, unde gătește chiar proprietarul. După recomandările de pe Tripadvisor, e cel mai bun din oraș. Îl găsiți aici. Prețurile evident sunt puțin mai înalte.

Restaurace U Jindrisske Veze:

A trecut și a doua zi de Praga. Am mers pe jos spre casă, de unde ne-am luat bagajele ca să mergem spre gară, de unde trebuia să luăm trenul înapoi spre Bratislava. 

Praha Hlavni Nadrazi (Gara Feroviară din Praga) – ca și orice gară din țările dezvoltate, reprezintă un nod de transport, de unde poți lua nu doar trenul, dar și o mulțime de autocare interurbane, metroul și alte tipuri de transport urban.

Chiar dacă e modernizată, au păstrat o parte din arhitectura veche:

Ceva pentru suflet:

Trenul ne-a dus din Praga spre Bratislava. Biletele le-am cumpăarat de pe site-ul oficial al transportatorului, la preț de 31 euro pentru două persoane.

Praga e un oraș măreț și extrem de frumos. E unul din orașele în care m-aș întoarce, precum sunt Tbilisi, Londra, Lisabona… În Evul mediu Praga fiind capitala Boemiei, concura cu Parisul privind influența în Europa. A fost și rămâne un oraș foarte bogat. Atrage milioane de turiști și iubitori ai frumosului. Vă recomand să vizitați Praga!

Prețuri.  La capitolul prețuri Praga e aproximativ ca Roma, sau o bună parte din orașelor mari din Europa Centrală.  Prețurile în supermarketuri sunt puțin mai înalte ca ale noatre, cu aproximativ 10- 15 %. O masă pentru două persoane, cu apă, suc și vin/bere, începe de 18 – 25 €, în zonele neturistice și ajunge la 30 – 35 euro, în zonele turistice. Cafea espresso, de la 1,5 € în zonele neturistice și ajunge la 2,5 – 3,5 € în zonele turistice. O sticlă de vin bun local, sau slovac, de la 5 €. O bere bună, de la 1 – 2 euro. Chiria unei camere într-un questhouse, de pe booking.com, începe de la 25 euro O cameră într-un hotel de trei stele începe de la 35 – 40 euro.

Ne-am întors în Bratislava, unde aveam rezervat un apartament micuț de pe airbnb.com, proprietarul ne-a întâlnit personal, chiar dacă era oră târzie. 

Bratislava și Viena.
După cum am scris, aveam bilete spre Viena, fiindcă ne-am gândit că în Bratislava ne-am plictisi încă o zi. Am mers spre stație de unde trebuia să luăm autobuzul, dar mai întâi am căutat un local unde am putea lua dejunul. Chiar dacă era ora 8, în centru nu găseai niciun local deschis pentru dejun, cel puțin în zona turistică. Până la urmă am găsit unul  cu prețuri adecvate și mâncare gustosă. Dejun din omletă cu legume, pâine pentru o persoană cosă între 4 și 6 euro.

Localul se numește yeme, ca și supermarketul în care se află. Îl găsiți aici.

Am mers spre stația de la care trebuia să luăm autocarul spre Viena. Apropo despre stații! Spre Viena merg mai mulți transportatori și unii din ei nu pornesc de la Autogară, dar de la diferite stații din oraș. Verificați biletul, ca să nu pierdeți ruta. Una din ele se află chiar lângă podul SNP și se numește Bratislava Petrzalka Einsteinova și se află aici.

Într-o oră și jumătate eram în capitala Austriei, la gara Hauptbahnhof. Nici nu-mi venea să cred că iarăși sunt în Viena. Probabil trebuia să mă întorc, ca să înțeleg dacă e cel mai plictisitor oraș în care am fost vreodată, sau nu. Cu așa impresii, am rămas după călătoria din august, când am trecut fugitiv prin oraș.

Autocarul companiei REGIOJET, cu care am ajuns din Bratislava în Viena. Prețul biletului într-o direcție e de 5 euro per persoană, apa, ceaiul și cafeaua sunt incluse:

Gara Hauptbahnhof – principalul terminal de transport din Viena:

Terminal pentru schimbarea banilor, în caz că vrei la wc, dar nu ai bani mărunți:

Platformele gării:

Nu vreau să scriu mult despre Viena, căci am scris câte ceva în articolul din august. Trecem repejor cu o mică foto-excursie, în caz că nu ați fost în Viena.

Opera din Viena, considerată una din cele mai frumoase din lume:

Domkirche St. Stephan (Catedrala Sfântului Stefan): Turnul principal se vede practic din orice colț al orașului:

Interiorul catedralei:

Pur și simplu mi-a plăcut locul:

Arhitectură modernă:

Infrastructura pentru ciclism e foarte dezvoltată:

MuseumsQuartier:

Naturhistorisches Museum Wien (Muzeul Natural de Istorie):

Maria – Theresien Platz (Piața Maria – Teresa):

Auberes Burgtor:

Papyrusmuseum der Osterreichischen. Oare când și la noi va fi posibil de stat la iarbă, la fel de liber, fără garduri oribile și alte porcării?

Am nimerit la un târg eco, în Heldenplatz:

În acea zi au fost organizte câteva proteste împotriva încălzirii globale:

Nici această jumătate de zi  nu mi-a schimbat părerea despre Viena. E plictisitor totuși. Curat, foarte frumos, dezvoltat, foarte scump și la fel de plictisitor. Pentru pensionari!
Ne-am întors la gară de unde iarăși trebuia să luăm autocarul spre Bratislava. Doream să vedem cum e capitala Slovaciei seara. Am mers cu alt transportator, dar la același preț de 5 euro per persoană. Slovaklines, site-ul îl găsiți aici. 

La plecare, tradițional poză cu kulyokul moldovenesc) Apropo kulyokul deja e obosit și cam se rupe, trebuie să fac o campanie, ca să strâng donații pentru unul nou)))

Bratislava de seară
Ne-am întors în Bratislava, când era deja seară. După părerea mea fiecare oraș are câteva fețe! Fața matinală – dimineața devreme, când orașul e mai puțin aglomerat, străzile sunt pustii, iar cafenelele abia își aranjează mesele și terasele, pentru a primi primii vizitatori. Fața de zi – după orele 9, până seara, când totul e viu și aglomerat. Și fața de searaă, atunci când se aprind luminile, cafenelele sunt pline de oameni, iar oamenii sunt relaxați după o zi plină de treburi. 

Trecem repejor prin Bratislava.

Sub podul SNP, am întâlnit un iepure, care mânca liniștit iarbă și chiar mi-a permis să-i fac o poză:

Malul Dunării sub podul SNP:

Restaurantul OZN:

Malul Dunării, vedere spre Castelul din Bratislava:

Apusul desupra Dunării:

Podul SNP și restaurantul OZN, văzut de pe malul de nord al Dunării:

Seara am văzut un oraș total diferit de cel pe care l-am văzut ziua. Am nimerit acolo tocmai în seara când erau Nopțile Albe…multă lume, evenimente, concerte și muzee cu acces liber. 

Undeva în apropierea Orașului Vechi:

Slovenske Narodne Divadlo (Teatrul Național):

Stara Radnica:

Întâmplător am ajuns în apropierea unui muzeu, holul căruia era arhiplin. Oamenii au venit la o întâlnire cu un astronăut american, de la NASA, care ținea un discurs în fața lor. Am intrat și noi. Femeia povestea despre zborurile sale în cosmos și viața de 18 luni la bordul Stației Spațiale Internaționale. 

Întâlnirea cu un astronăut NASA:

Nu am reținut numele doamnei(

Copii găsesc și indică adresele caselor unde locuiesc, pe harta orașului:

Chill:

Chiar dacă era seară târzie, străzile erau pline de oameni:

Ultima seară în Bratislava:

Dimineața am făcut ordine în apartament, ceea ce facem de fiecare dată, chiar dacă în preț este inclusă plata pentru curățenie. Îmi este important feedback-ul și notele proprietarilor de pe airbnb, pentru a avea posibilități de a închiria, mult mai ușor.

Până la aeroport am ajuns cu transportul public. 

Aeroportul e mic, dar modern:

Plecam spre Lvov, care era ultimul oraș din aceată călătorie:

Prețuri.  La capitolul prețuri Bratislava e mult mai ieftin decât Praga. Prețurile în supermarketuri sunt aproximativ ca ael noastre, sau poate doar un pic mai înalte. O masă pentru două persoane, cu apă, suc și vin local, sau bere începe de 8 – 12 €, în zonele neturistice și ajunge la 20 – 30 euro, în zonele turistice. Cafea espresso, de la 1 € în zonele neturistice și ajunge la 2 – 2,5 € în zonele turistice. O sticlă de vin bun local, de la 4 €. O bere slovacă, de la 1 euro. Chiria unei camere într-un apartament, de pe airbnb.com, începe de la 18 euro. O cameră într-un hotel de trei stele începe de la 25 – 30 euro. Costul unei călătorii cu transportul public – 0,7 euro.

Lvov
Lvov, numit și Liov (în ucraineană Львів, transliterat L’viv, în polonă Lwów, în germană Lemberg, în rusă Львов, transliterat L’vov) este cel mai mare și cel mai important oraș din vestul Ucrainei. Este reședința regiunii Lvov și cel mai important oraș din regiunea istorică Galiția, situat pe râul Poltava, la circa 80 km de frontiera cu Polonia. Populația orașului, circa 730 mii locuitori. (Sursă Wikipedia)
E considerat cel mai frumos oraș din Ucraina și anual e vizitat de millioane de turiști. Pentru comparație, în 2018 orașul a fost vizitat de 2,2 mln turiști, dintre care 1,6 mln străini, pe când țara noastră a fost vizitată doar de 2 mil turiști. Eu l-aș numi cel mai european oraș al Ucrainei, care parțial și-a păstrat identitatea, dar care încă nu a scăpat de uniunea sovietică. 

Dacă până acum încă nu ați vizitat acest oraș, vă recomand să o faceți, iar până stați pe gânduri, mergem repejor într-o excursie foto prin oraș.

De la aeroport până în centru nu sunt rute directe de transport public, e nevoie de mers ori cu troleibuzul până la gara feroviară, de unde luați tramvaiul NR. 1, sau luați UBER, căci e mai ieftin decât alte servicii de taxi.

În apropiere de centrul istoric:

Primul lucru, pe care l-am făcut, am mers să mâncăm. Din lista de localuri, pe care o aveam, am ales unul, care era mai aproape de centru. Localul se numește Open și îl găsiți aici. Local de tip bistro, cu un meniu foarte bogat. Cu 150 – 200 hrivne (5 -7 euro) mănânci foarte bine.

Mâncarea mea:

Toate atracțiile turistice, sunt concentrate în centrul istoric, în rest orașul e tipic tuturor orașelor din fostul URSS. Pentru centru aveți nevoie de maxim jumătate de zi.

Centrul Vechi:

De-a lungul istoriei Lvov-ul a trecut dintr-o mână în alta. A fost parte a imperiului Austr-Ungar, parte a Poloniei, apoi a venit URSS-ul, după care orașul a intrat în componența Ucrainei. De aceea arhitectura centrului vechi, se asemaănă cu arhitectura orașelor austrice și poloneze:

Tramvai:

Si încă unul:

Ceva frumos)

Catedrala celor Trei Sfinți:

Piața de vechituri de lângă catedrală:

Dragoste față de Putin)

Colecție de vinil:

Catedrala Dominicană:

Așa arată în interior. O bună parte din populația Ucrainei de Vest, sunt catolici:

Strada Stavropihiiska:

Un local mustsee, dacă sunteți în Lvov! L’vis’ka Kopal’lnya Kavy, care se află aici. După cum mulți spun, cafeaua în Ucraina a nimerit anume prin Lvov. Orașul aflându-se în componența imperiului Austro-Ungar, unde cafeaua era o băutură de cult. Acest local are o mină improvizată, de unde după legendă, pe timpuri se extragea cafeaua. Necătând la acest show pentru turiști, acolo găsiți o cafea foarte bună, care este prăjită și preparată pe loc. Prețurile sunt destul de ok. O cafea espresso costă 30 hrivne, aproximativ un euro.

Localul e mereu full:

Muzeul și totodată locul unde sunt prăjite boabele de cafea:

Aici este prăjită cea mai bună cafea din Lvov (inscripția de pe baner):

Procesul de prăjire:

Cafenea:

Suvenire… majoritatea sunt atribute pentru servirea, sau prepararea cafelei:

Terasa localului:

Saci cu cafea:

Încă un lucru pe care trebuie să-l faceți dacă sunteți în Lvov – să gustați niște tincturi. Zona dată, ca și Polonia e renumită prin tincturile sale. Tincturi de ierburi, de fructe de pădure, coacăză, prune, vișină și multe altele. În centru sunt câteva localuri și magazine care vând acest produs. 

Raft cu tincturi din magazinul Наливки зi Львова. Îți fug ochii. Îl găsiși aici.

Încă un local cu tincturi, doar din vișină, care merită vizitat, este Piana Vyshnia (Vișina Beată). 50 ml de tinctură, costă 65 hrivne, aproximatic 2 euro. Localul îl găsiți aici.

Și încă ceva specific zonei, care merită a fi vizitat – patiseria Львивски Пляцки, unde neapărat să gustați ștrudelul, pregătit după receta lor și rulada cu vișină. Se află aici. Spre regret, nu am nici o poză(

Parcă e tot ce am vrut să vă zic despre Lvov. După plimbare am mers spre Autogara Lvov, de unde am luat autocarul spre Chișinău. În următoarea zi, adică duminică, planificam să participăm la Maratonul Internațional Chișinău.
Unicul transportator de pasageri,  care circulă zilnic între Lvov și Chișinău îl găsiți aici. Autogara nu vinde bilete pentru această rută, dar puteți face rezervare la telefon sau prin Whatsapp/Viber, la numărul indicat pe site.

Prețuri.  La capitolul prețuri Lvovul  e foarte ieftin. Chiar mai ieftin decât Chișinăul. Prețurile în supermarketuri sunt mai joase decât ale noatre. O masă pentru două persoane, cu apă, suc și vin local, începe de 8- 12 €, în zonele neturistice și ajunge la 15 – 20 euro, în zonele turistice. Cafea espresso, de la 0,7 € în zonele neturistice și ajunge la 1 – 2 € în zonele turistice. O sticlă de tinctură, de la 7 €. O bere bună, de la 1 – 1,5 euro. Chiria unui apartament cu o odaie de pe airbnb.com, începe de la 15 euro. O cameră într-un hotel de trei stele începe de la 25 – 30 euro.

S-a primi un articol lung, nici nu m-am așteptat, cu toate că am șters și revizuit de câteva ori toată informația și pozele. Sper să vă fie util tot ce e scri! Dacă doriți să ne ajutați și susțineți în ceea ce facem, o puteți face prin răspândirea acestui articol! Vă mulțumesc pentru răbdare și apreciere!

 

Pe curând!