Blogul unui Wagabond

Și iarăși gamarjoba! Cam am întins-o cu acest articol… Nicidecum nu puteam găsi timp pentru el… Recent  ne-am întors dintr-o călătorie lungă și s-a strâns o mulțime de material, poze, emoții despre care aș dori să vă povestesc! Probabil despre ultimul trip, am să scriu prin octombrie, căci curând iarăși plecăm pe câteva zile.

Uneori mi se pare că călătoriile au devenit un drog pentru mine… Recent mă plimbam cu fiul pe străzile Istanbulului și mi-au trecut niște gânduri prin cap gen: „da poate ajunge”, „poate mai stau pe acasă”, „ce folos din toate acestea”… Apoi am zis DA NU NAH, am alungat aceste prostii din cap și m-am gândit la cele aproximativ 170 de țări, care mai există în lume și pe care am de gând să le vizitez! 

Dar hai să vorbim despre Georgia și să vă povestesc cum a fost în Batumi, câtă iarbă s-a fumat la un concert de reggae din Tbilisi și multe alte lucruri utile)

După tripul nostru din Guria, unde am trăit într-un chill total și relax, ne-am întors în Tbilisi. Am mers la prietenele noastre acasă, ca să ne băim și să ne odihnim puțin. Seara ne aștepta un concert grandios la Muzeul Etnografic din Tbilisi. A fost o surpriză din partea fetelor. Puțin somn, cafea și ne-am pornit să mai hoinărim prin oraș până seara. Nu aveam nici un traseu stabilit, pur și simplu am mers să ne plimbăm. Ne-am oprit la piața de suveniruri de pe bulevardul Rustaveli, de unde am cumpărat niște cadouri pentru persoanele câștigătoare, din cadrul concursului din 22 august, organizat pe pagina noastră de Facebook și canalul Telegram. Despre Tbilisi am scris destule, de aceea voi posta doar poze, fără multă vorbă…

Nimic nu poate începe fără o cafea sau un vin…

Sculptura cuiva…dar nu știu cui… Sorry(

Atmosfera locului:

Interesantă chestie! Stație pentru încărcarea telefoanelor:

Piața Meidan Bazar din centrul Tbilisi:

Aici poți găsi practic orice, de la vechituri, până la vin de colecție, cărți sau cafea:

Renumitele băi cu sulf din Tbilisi:

Cascada Legvtakhevi, din apropierea băilor cu sulf:

Relief:

Taraba unui vânzător de fructe și churchkela. Apropo, omul e pictor) Aflând că suntem moldoveni, ne-a servit cu câte ceva…

Lifehack – cum să mergi la un protest din Tbilisi:

Ziua a trecut repede. A venit seara când trebuia să mergem la concert. Evident că nu puteam merge pur și simpul, trebuia să  ne pregătim serios…adică să ne întărim cu niște vin! Aceasta e Georgia Karl)

Această poză, probabil ar lua premiul mare la vreun concurs)

În sfârșit fiecare din noi și-a terminat treburile, care lucrul, care servitul vinului, care fumatul ierbei… Să nu credeți cumva că suntem bețivi, sau narcomani….sau de fapt credeți ce vreți, noi eram în Georgia! Taxiul, a venit foarte repede și ne-a dus prin tot orașul, la Muzeul Etnografic. Muzeul se află pe un munte, de unde se deschide o priveliște uimitoare spre cartierele noi ale orașului.

Panorama orașului de seară:

Pe teritoriul Muzeului Etnografic, care se află sub cerul liber, sunt reprezentate case și obiecte de uz, sau gospodărie din toate regiunile Georgie.

Festivalul la care am mers, la fel era consacrat regiunilor țării. De la început ni s-a părut plictisitor…căci în majoritate evaluau o mulțime de ansambluri care interpretau practic una și aceeași și nu întotdeauna destul de bine) Dar toți așteptau, căci spre final pe scenă au ieșit ei, formația REGGAEON! Vă recomand să vă abonați la canalul lor de Youtube. Băieții cântă un reggie cu elemente de muzică electronică și sunt din Guria, regiunea de unde ne-am întors recent.
După reacția publicului, am înțeles că sunt iubiți și așteptați. Locul în jurul scenei s-a transformat într-un loc pentru dansuri… S-au aprins sute de focușoare de țigări, evident că nu țigări cu tabac, iar deasupra celor care dansau și scenei s-a ridicat un nor ușor cu miros de iarbă… În jur era muzică, chillout, pace și veselie. Nici un gram de neînțelegere, ură, sau agresiune! De parcă m-am teleportat în anii 60, pe timpul culturii HIPIE.
Eram puțin stresat de faptul că în jur erau câțiva polițiști, iar oamenii fumau iarbă, simținduse liber. Apoi mi-am amintit că suntem în Georgia și natura mea de moldovean fricos, s-a liniștit. Vă amintesc că în Georgia a fost legalizat consumul marijuanei!

Am stat cam vreo oră la concertul băieților, apoi ne-am luat rămas bun de la prieteni, căci peste o oră și jumătate aveam autocarul spre Batumi. Trebui să trecem pe acasă și să ne luăm bagajele, apoi la gară. Ca și în cazul cu Nino, ne-am despărțit de prietenele noastre cu mult amar…cu speranță că la anul ne vom vedea!
Taxi, apartamentul fetelor, duș, bagaje, taxi, gară și autocarul spre Batumi. Biletele pentru călătoriile în interiorul țării, le puteți procura pe situl oficial al transportatorului turc Metro Georgia. Costul unei călătorii între Tbilisi și Batumi, este de aproximativ 10 euro. Dimineța ne aștepta un nou oraș și litoralul georgian al Mării Negre.

Batumi. Drumul din Tbilisi până în Batumi, a durat aproximativ șapte ore. Pe la orele opt, eram deja la autogara Batumi. Dacă ajungeți la autogară, să știți că de acolo spre centru nu merge nici un fel de transport public. E nevoie de mers câteva cartiere până la cea mai apropiată stație. De aceea ar fi mai bine să luați un taxi, care în Georgia e destul de ieftin. Vă ajută aplicația Bolt. O călătorie de la autogară până în centru, la apartamentul unde am locuit, ne-a costat 7 lari, aproximativ 2 euro.

Batumi este al treilea oraș ca mărime din Georgia, cu o populație de aproximativ 122 mii locuitori, situat în parte de vest a țării, pe litoralul Mării Negre, la 20 km distanță de hotarul cu Turcia. Batumi este capitala Republicii Autonomă Adjaria și cel mai mare port din țară. A cunoscut o dezvoltare puternică pe timpul președinției lui Saakashvili, care prin reformele sale, a atras în țară multe investiții. 

În maxim 15 min am ajuns la apartament. Taximetristul, ca și majoritatea georgienilor a fost un om plăcut și vorbăreț. Ne-a povestit multe despre oraș și țară. A fost plăcut surprins să afle că suntem moldoveni, pe care rareori îi întâlnești în acele locuri.
De data aceasta am rezervat doar o cameră, într-un apartament cu trei odăi, de pe airbnb.com. Proprietara Maia, ne-a întâlnit la scara blocului, ne-a petrecut în apartament și ne-a servit cu cafea. Apartamentul era extrem de curat și aranjat, totul pus la locul lui și amenajat cu toate cele necesare. E amplasat la vreo 300 m de mare. Evident că în apropiere găsești orice: transport public, supermarketuri și cafenele. Dacă vă interesează, link-ul îl găsiți aici. Camera ne-a costat 36 euro, pentru două nopți.

Cafea, duș și go să explorăm orașul! Am avut câteva recomandări de la prieteni, referitor la localele care merită vizitate. Am mers să ne luăm dejunul. Comparativ cu Guria, unde am petrecut cele trei zile, într-un chill total, aici era o nebunie. În cele mai bune tradiții ale Caucazului: multă lume, turiști, mașini peste tot, chiar și în locurile unde ți s-ar părea că nu poate fi parcare, în Batumi va fi parcare. La fiecare colț cineva ceva vinde, de parcă ne-am întors într-un oraș post-sovietic, prin anii 90 secolul trecut. Și plus la toate, orașul e puțin mai scump ca Tbilisi. Cel puțin cafenelele și restaurantele. 

Renumitul khachapuri ca la Adjaria. Toți recomandă să fie gustat anume aici, în Batumi, deoarece Adjaria e patrai lui:

După dejun, a mers spre plajă, unde am luat-o de-a lungul litoralului, că să vedem frumusețile de acolo, construite în ultimii 10 ani. Ceea ce am văzut ne-a uimit mult, mai ales infrastructura. Luând în considerație că aproximativ 10-15 ani în urmă Batumi arăta mai rău ca orice oraș mic, centru raional din Moldova, ceea ce am văzut nu era cum să nu ne uimească!

Arhitectura orașului, anul 2019:

Cu toate că Saakashvili demult nu mai este președinte, iar la guvernare au ajuns oponenții lui, investițiile continuă să vină în Georgia și Batumi poate fi un exemplu:

Zgârie-nori:

Dar stați! Nu totul e la fel…probabil doar o pătrime din oraș arată așa, în rest avem cu totul alt tablou. Batumi e cel mai contrastant oraș pe care l-am văzut vreodată. Dacă te ferești puțin de pe bulevardele și străzile renovate, cu clădiri moderne, descoperi un alt oraș, cu clădiri vechi, într-o stare mult asemănătoare cu Mumbaiul sau favelele din Rio. Ți se pare că locuitorii acestor cartiere sau blocuri, trăiesc într-o altă realitate decât cea a autorităților. Ei continuă să trăiască la fel cum au trăit și până la renovărea orașului.

La câteva sute de metri de străzile cu zgârie-nori:

Contraste:

Seara:

Am mers să vedem centrul și Piazza, o zonă pietonală construită în stil italian.
E un ansamblu de clădiri noi, construite în stilul arhitecturii italiene, care pe alocuri se aseamănă cu Veneția, undeva cu Florența, sau Bologna. Piazza, e plină de cafenele, restaurante și o mulțime de turiști. Și prețurile în localurile de acolo, sunt respectiv pentru turiști. De aceea am decis că face doar să vedem locul, fără a pierde mult timp pe acolo. 

Piazza:

Mi-a amintit puțin de Piazza San Marco din Veneția, adică cum ar fi o copie mai ieftină de a ei, făcută undeva în China)

După Piazza, am luat-o spre port, de unde aveam de gând să facem o plimbare cu telefericul până pe muntele Feria, unde se află cel mai înalt punct al orașului.
Telefericul din Batumi, sau Drumul Argo, cum i se mai zice, e cel mai lung drum de acest gen din Georgia, cu o lungime de aproximativ 2,5 km. Prețul unei călătorii dus-întors constituie 15 lari, aproximativ 5 euro, pentru maturi, și 5 lari pentru copii. Biletele se vând doar pentru ambele direcții. Mulți recomandă acest traseu, după apusul soarelui, sau  seara, când se deschide o priveliște uimitoare spre orașul de seara. Noi am mers după masă, dar oricum a, primit plăcere de la ceea ce am văzut.

Am pornit. Vedere spre port și cartierele din apropierea lui:

Vedere de pe mutele Feria, spre teleferic și port:

Centrul orașului și Marea Neagră:

Platforma telefericului, situată pe muntele Feria:

Drumul înapoi:

După ce am coborât, am mers spre centrul orașului și cartierul Orașul Nou, unde sunt concentrate practic toate atracțiile turistice și majoritatea clădirilor noi ca de exemplu: Miracle Park, Batumi Lighthouse, Ferris Wheel, Porta Batumi Tower, The Gate, Ali and Nino Statue…

Alphabet Tower:

Upss( Renovare tipică în spațiul post-sovietic:

Sculpturile Ali și Nino, reprezintă eroii cu aceleași nume, din romanul lui Kurban Said – un tânăr azer pe nume Ali, care era îndrăgostit de o tânără georgiană pe nume Nino. Sculptor Tamara Kvesitadze:

Sculpturile se rotesc pe o platformă, una către alta, până nu se contopesc într-un întreg:

Apoi se îndepîrtează unul de altul, începând un nou cerc:

Am decis că pentru prima zi, a fost destul, mai ales că mai aveam încă o zi și jumătate la dispoziție, iar orașul nu e mare pentru a-l descoperi.

Seara am petrecut-o pe plajă, cu vin și fructe. Plajele din Batumi sunt mult mai curate și amenajate decât cele din Ucraina. Cu toate că e aceeași mare, adică Marea Neagră! Chiar și apa mi s-a părut mai curată, probabil din cauza pietrișului.

Apusul:

A doua zi am mers la paljă chiar de dimineață, până era răcoare. Nu suntem mari fani ai statului la plajă, dar nici mare dorință de plimbări prin oraș nu aveam. Parcă văzusem totul și ne gândeam cu ce să ne umplem timpul rămas. Evident că Batumi uimește, mai ales prin faptul cum au reușit ei în timp de zece ani, să construiască atâtea, luând  în considerație toți factorii unui stat post-sovietic și mai ales corupția. Dar uite că le-a reușit. Pentru mine de exemplu, acest factor a fost cel mai important, pentru care am vrut să merg în Batumi. În rest, o bună parte din aceste minuni, străzi renovate și clădiri moderne, mi s-au părut puțin artificiale, adică nespecifice locului. În Tbilisi de exemplu, tot ce e nou a fost integrat altfel, nu atât de radical. Iar aici, contrastele erau prea vizibile. Plus la toate, orașul e un coșmar pentru pietoni, din cauza miilor de mașini parcate peste tot… Dar aceasta e doar părerea mea subiectivă! La mulți le place. 

Am mers să mâncăm. Și de data aceasta am căutat un local, care ar avea în meniul său elarji – mâncare tradițională georgiană, originară din regiunea Samegrelo, preparată din câteva feluri de cașcaval, inclusiv Suluguni.

Elarji. Foarte deasă și calorică. Nu am putut mânca mai mult de câteva linguri:

Unicul local pe care l-am găsit cu elarji în meniu a fost restaurantul Sisa-Tura, de pe strada Griboedov. Cel puțin Tripadviser-ul ne-a recomandat doar acest local. Restaurantul e cu tradiții și a fost vizitat de mulți oamenii renumiți. Un cec mediu, pentru două persoane cu tot cu vin, începe de la 30-35 lari, adică 10-12 euro.

Cîteva poze a restaurantului:

Un pahar cu Kindzmarauli cu cașcaval afumat Suluguni:

Poze cu personalități renumite, care au vizitat localul:

În apropierea orașului, sunt o mulțime de locuri interesante, ca de exemplu Grădina Botanică, câteva rezervații naturale și munții din jurul orașului. Dar insuficiența de timp și lipsa rutelor de transport public spre aceste direcții, ne-au făcut să renunțăm și să le lăsăm pentru următoare călătorie în Georgia. 

Seara am petrecut-o pe plajă, iarăși savurând apusul.

Tvishi, vin georgian, alb sec:

Pentru a treia zi, adică ultima petrecută în Batumi, era planificată doar plaja, dar ploaia  ne-a dat planurile peste cap. Am avut timp să ne facem în liniște bagajele, adică rucsacurile, care le aveam și un pachet cu cadouri și suveniruri. Am tras o fugă doar să luăm micul dejun și să facem ceva cumpăraturi pentru drum.

Casa în care am locuit. Seamănă cu căminele de pe str. Brâncuși, sectorul Botanica, Chișinău, sau căminele din str. Teodorovici, Buiucani)

Intrarea în bloc. Pur și simplu au mai adăugat un rând de „pristroiși” la casă, fix ca la moldoveni)

Balconul apartamentului în care am stat:

Și însăși apartamentul. Link-ul pentru rezervare îl găsiți mai sus, în text.

Cu toate că aeroportul din Batumi e situat chiar la marginea orașului, unde poți ajunge cu transportul public, am luat un taxi, căci ploua și nu doream să ne udăm înainte de drum. O călătorie cu taxiul, comandat de pe aplicația Bolt, din centru până la aeroport, ne-a costat 7 lari, adică un pic peste 2 euro.

Am ajuns la aeroport și am avut de așteptat ceva timp, căci zborul a întârziat cu peste o oră, din cauza unor defecțiuni tehnice, cauzate de nimerirea păsărilor în motorul aeronavei.

Ne-am întors cu aceeași companie cu care am venit, adică SkyUp, companie ucraineană, care se consideră lowcoster, dar are prețuri, care cu greu pot fi numite lowcost. În schimb am fost satisfăcut de condiții și atitudine. Apropo, nu-mi amintesc dacă am menționat sau nu, dar SkyUp-ul nu are check-in online, de aceea aveți grijă să ajungeți din timp la aeroport, pentru a-l face.

Controalele le-am trecut foarte repede, fără multe întrebări sau percheziții. Chiar mi-au permis să iau cu mine la bord o sticlă de 1,5 litri de apă. M-au întrebat doar, dacă nu e plină cu cha-cha) Am băut câteva gâturi ca să le arăt că e apă, ei au zâmbit, ne-au întrebat de unde suntem și ne-au urat drum bun! Aceasta e Georgia!

Decolarea de pe Aeroportul Internațional Batumi:

Aterizare în Kiev, pe Aeroportul Internațional Borispil:

În Kiev am fost nevoiți să luăm taxi, de la aeroport până la Autogară, deoarece aveam puțin timp, din cauza întârzierii avionului și nu aveam bilete procurate spre Chișinău. Taxiul l-am comandat de pe Uber și ne-a costat 330 hrivne, aproximativ 12 euro.

Spre bucuria noastră, încă mai erau bilete și am avut locuri bune, ceea ce e foarte important, luând în considerație cât de rău e drumul pe care merge autocarul din Kiev spre Chișinău. Paradox, dar numai în Ucraina, am întâlnit așa ceva: biletele online costă mai scump, decât cele procurate la casele autogării( Costul unei călătorii cu autocarul Kiev – Chișinău, care pleacă din Kiev la 21:30 a fost de 480 hrivne, adică 17 euro. La ora 7 dimineața eram în Chișinău, la Autogara de Nord.

Aceasta a fost toată călătoria noastră în una din cele mai frumoase țări din lume! Nici nu m-am gândit că va fi atâta materiel, de aceea l-am împărțit în trei părți. Dacă nu le-ați citit, le puteți găsi aici și aici. 

Sper că va plăcut și măcar un pic v-am trezit interesul pentru această minunată și primitoare țară! Până ne pregătim de un mic trip până în Bratislava și Praga, am să mă strădui să găsesc timp, pentru a lucra la articolul despre ultima  călătorie în Austria, Bosnia și Herțegovina și Turcia. 

Apropo! Prieteni, dacă vă interesează bugetul călătoriilor în care plecăm, pe viitor la sfârșitul fiecărui articol voi publica suma. Bugetul acestei călătorii de 8 zile, a foste 535 euro per persoană.

Să aveți zile frumoase și călătorii cât mai nebune! 

Vă mulțumesc pentru răbdare și aprecierea acestui articol!