Blogul unui Wagabond

Mai mult de un a trecut de la ultimul articol postat pe acest blog. La fel, un an și patru luni nu am ieșit din țară. Luând în calcul că până la pandemie și război practic în fiecare lună vizitam câte o țară nouă, această stare de ”neeșire” din țară mă afecta emoțional. Trebuie urgent să mergem undeva. Am deschis toate aplicațiile posibile ale companiilor aeriene și primul zbor ieftin pe care l-am găsit, a fost Iași – Barcelona, cu WizzAir. A fost o alegere bună, deoarece Barcelona era în lista mea de așteptare. 

Am dorit să vizităm doar Barcelona, dar ca de obicei Wizz-ul a schimbat ziua zborului de pe 25.01 pe 23.01, cu întoarcere în Chișinău pe 28.01. Mi s-a părut că 5 zile e prea mult timp pentru Barcelona, de aceea repejor am căutat ceva, ce am putea vizita în apropierea Barcelonei, sau zbura undeva din Barcelona. Am găsit un zbor spre Tenerife la un preț foarte avantajos. Până la acel moment nu cunoșteam practic nimic despre această destinație, decât pozele prietenilor care fusese deja acolo. 

Informație utilă și importantă! Înainte de plecare nu uitați să procurați asigurare medicală! Acest lucru va reduce la minim neplăcerile și cheltuielile suplimentare, în cazul unei adresări. Eu de exemplu mereu îmi iau asigurare, indiferent unde și pe ce perioadă merg. Cel mai des o iau online de pe rapidasig.md. Nu e publicitate, e doar o recomandare. După ce polița vă vine pe e-mail, nu uitați să o activați!

Cheltuieli generale (două persoane):
Zbor Iași – Barcelona – Chișinău – 80 EURO
Locuri în avion, Iași – Barcelona – 16 EURO
Zbor Barcelona – Tenerife – Barcelona – 86 EURO
Locuri în avion, Barcelona – Tenerife – 22 EURO
Asigurări medicale – 10 EURO
Total: 214 EURO

Iași

Împreună cu fiul meu, ambii plini de o excitare interioară, am pornit cu trenul spre Iași. Am luat primul tren care pornește din Chișinău – cel de la 6:30, pentru a avea puțin timp și pentru Iași. Un bilet până la Iași în clasa 2, costă 100 lei (5 euro) și poate fi procurat aici. Al doilea tren spre Iași pornește la 9:30. Controalele la frontieră le-am trecut foarte repede: în jur de 15 min în Moldova și aproximativ 30 min în România. Comparativ cu microbuzele, călătoria cu trenul mi se pare mult mai confortabilă, chiar dacă durează puțin mai mult timp.

Aproape de ora 12 eram în iași la gara Socola, care se află la periferia orașului. De la gară spre centru, a fost organizat un autobuz special, care așteaptă pasagerii chiar la ieșire din gară. Orarul autobuzului este legat de orarul trenurilor, așa că ușor ajungeți atât de la gară cât și spre gară. 

Am ajuns în centru de unde ne-am îndreptat spre Palace Mall – Mecca moldovenilor care vin la Iași 🙂 Am mers acolo pentru a ne lăsa bagajele în lădițe pentru păstrare, am luat doar drona și camerele de filmat cu noi. Am intrat în această cafenea minunată, care se află chiar în cartierul Palace Mall, unde am luat cafea și niște patiserie. Dacă sunteți la Iași și căutați cafea bună, recomand aceste două locuri: Coffe Story – Prajitorie de Cafea și Navar Speciality Coffee.

Nu merită să pierd mult timp pentru a descrie locurile din Iași, majoritatea din voi au fost aici probabil de nenumărate ori. Trecem fugitiv peste pozele pe care am reușit să le fac atât de sus, cât și de jos și plecăm spre aeroport. 

În drum spre aeroport, până așteptam autobuzul nr. 50, am făcut cunoștință cu doi tineri din Moldova, care aveau zbor spre Roma. Am luat împreună un taxi până la aeroport. În Iași lucrează așa servicii internaționale de taxi ca Uber și Bolt. 

Barcelona

Zborul a durat în jur de 3 ore și pe la ora 21:30 eram deja în Barcelona. Control la intrare în țară și am plecat repejor spre ieșirea din aeroport, pentru a prinde autocarul spre oraș. Cea mai rapidă modalitate de a ajunge de la Aeroportul Barcelona El Prat spre centrul orașului, sunt autocarele A1 care merge din/spre terminalul 1 și A2 care respectiv pornește din/spre Terminalul 2. Ambele rute pornesc spre/din Placa Espana (Piața Spania), de unde apoi liber vă deplasați cu transportul public, spre orice capăt al orașului. 

O călătorie de la aeroport până în oraș cu autocarele A1 și A2, costa 6 euro și poate fi achitat direct la șofer. Pentru a face economii la transportul public din Barcelon, care e destul de scump, vă recomand să luați abonamentul T-Casual, care e valabil un an din data procurării și vă dă posibilitatea să călătoriți de 10 ori cu transportul public din Barcelona, fiecare călătorie va dura nu mai mult de 75 min. Costul abonamentului este de 11,35 euro. 

La hotel am ajuns târziu. L-am găsit ușor, deoarece e poziționat în centru, ceea ce recomand să o faceți și voi, mai ales pentru orașele mari. Chiria în centru vă ajută să faceți economii de bani și timp.

Am luat strictul necesar de la marketul de lângă hotel, care nu avea nici prețuri afișate și probabil vânzătorul le pune la ochi, estimând posibilitățile turistului, de parcă ar fi undeva în Orientul Mijlociu, dar nu în UE.

Cheltuieli Iași și Barcelona (două persoane):
Transport prin Iași – 2,5 EURO (12 RONI)
Cafea, vin fiert, deserturi – 11 EURO (54 RONI)
Prânz – 21 EURO (101 RONI)
Taxi spre aeroport – 2,5 EURO (12 RONI)
Autobus de la aeroport spre centrul Barcelonei – 12 EURO
Abonamente T-Casual – 23 EURO
Produse alimentare, bere, suc, ceai – 16 EURO
Hotel cu 2 stele rezervat pentru 2 nopți cu dejun inclus – 132 EURO
Total: – 220 EURO

Barcelona. Ziua a doua.

După tradiția deja formată, ne-am trezit mai devreme pentru a fi primii la dejun și a evita îmbulzeala. Aveam în plan să vizităm în jur de 10-12 locuri și pentru toate astea aveam doar o zi la dispoziție. Dejunul a fost destul de modest. 

Deoarece eram cazați în apropierea străzii La Rambla – principala stradă pietonală din oraș, am luat-o spre Placa de Catalunya, cu planul de a vizita în drum mai multe locații. Prima locație a fost piața agro-alimentară Mercado de la Boqueria, care se află aici. Piața a devenit un loc turistic și un loc unde mulți vin pentru a mânca. Noi doar ne-am plimbat și am plecat mai departe.

Palatul Guell. Se află aici.

Următoarea destinație a fost Placa de Catalunya, unde am încercat să ridic drona, dar cu regret nu mi-a reușit, zona era închisă pentru zboruri de către forțele armate. În schimb am urmărit niște papagali, care se plimbau pe acolo la fel, cum la noi se plimbă porumbeii. 

Timpul pentru un coffee break, pentru care am ales una din cele mai vechi cafenele din Barcelona – Mauri. E puțin departe de locurile turistice, de aceea cu ușurință am găsit o măsuță liberă. Toată pauza noastră a durat în jur de 30 min, după care am coborât în metrou și am pornit spre Aquariumul din Barcelona. 

Până a coborî în metrou, mi-am amintit că fiul meu făcuse 20 țări. Spania a fost țara cu numărul 20, vizitată de el de la 6 ani, până la 14 ani. L-am felicitat și am mers mai departe. 

20 țări în lista acestui băiat!

Aquariumul din Barcelona. Nu știu ce părere aveți despre acest loc, în cazul în care l-ați vizitat, dar pentru noi a fost interesant fix 15 min, după care ne-am plictisit. Am mai făcut un cerc și am plecat. Pentru o vizită și câteva poze pentru Instagram, posibil e ok, dar a doua oară sigur nu aș mai veni, mai ales pentru prețul de 25 euro per persoană. Biletele de intrare le puteți procura online. 

După aproximativ o oră am părăsit aquariumul și am plecat în oraș.

Pentru prânz am avut selectate din timp câteva localuri, despre care am citit la niște bloggeri. Primul la care am ajuns nu mai exista, am mers la următorul din listă, care se afla prin apropiere, se numește Gelida și se află aici. La fel ca și cafeneaua de mai sus, acest local a fost descris ca unul de cult pentru Barcelona și destul de vechi. Următoare dezamăgire ne-a prins imediat ce am ajuns acolo. În local mirosea puternic a mâncare, ca în cantinele studențești, sau și mai rău – cele sovietice. Cu toate acestea localul era plin de oameni și în special localnici. Ne-am așezat afară și i-am dat o șansă. Chiar dacă era răcoare, perspectiva de a îngheța era mult mai îmbucurătoare, decât a mirosi a mâncare din cap până în picioare. Am comandat niște pui pentru Vlad și pește cu garnitură pentru mine. Lui Vlad nu i-a plăcut cum arăta mâncarea lui și a refuzat să o guste. I-am comandat și lui pește.

Pe drum spre metrou, luasem încă câte o cafea și dulciuri, după care ne-am îndreptat spre havuzul Montjuic și cetatea cu același nume.

Ajunși la havuz am mai dat o șansă dronei și de data asta am prins câteva cadre, nu cele mai reușite, dar fie. O examinare rapidă a zonei și am luat autobuzul spre cetate, unde am petrecut mai mult timp în interior și în afara acesteia.

Prietenii care au văzut că suntem în Barcelona mi-au scris o mulțime de mesaje și mi-au recomandat mai multe locații pentru vizitare, dar am decis să le lasăm pentru ziua când ne vom întoarce din Tenerife.  

Ieșirile din cetate.

Am coborât din deal pe jos prin cartierele rezidențiale, departe de aglomerația centrului și am luat iarăși metroul, pentru a ajunge la hotel să lăsăm suvenirurile procurate și să ieșim pe strada La Rambla.

Așa a trecut ziua noastră în Barcelona. Ne aștepta hotelul, bagajele, puțin somn și deșteptarea matinală pentru a merge la aeroport. 

Cheltuieli Barcelona (două persoane):
Suveniruri – 35 EURO
Cafea și deserturi – 14 EURO 
Prânz – 20 EURO 
Tichete de intrare la Castelul Montjuic – 18 EURO
Vin și suc servit seara în local – 20 EURO
Produse alimentare pentru drum – 12 EURO
Total: – 119 EURO

Puerto de la Cruz. Tenerife.

Și această zi a început devreme. Zborul spre Tenerife era planificat la orele 6:30. La 2 ne-am trezit, am strâns ce a mai rămas din bagaje, lasat camera hotelului curată, la fel cum o facem de fiecare dată, am predat cheile și pe jos ne-am îndreptat spre Placa de Catalunya, de unde am luat autobuzul de noapte spre aeroport.

Dacă ajungeți, sau plecați din Barcelona noaptea, sau dimineața devreme, de la Placa Catalunya spre Aeroportul El Prat circulă autobuzul Nr.18, care ajunge și la terminalul 2, și la terminalul 1. Costul călătoriei e la tarifele orașului, așa că puteți folosi T-Casual. Unicul minus e faptul că are multe opriri și ajunge la aeroport în aproximativ o oră. Circulația începe de la 00:25 și încetează la 4:40. 

Ajunși la aeroport, am căutat să mâncăm ceva la dejun. Din localuri cât de cât adecvate unde poți mânca ceva la prețuri normale, a fost deschis doar Burger King. După dejunul ”nesănătos”, am plecat să trecem controalele. Am trecut doar vama, iar poliția de frontieră nu, deoarece zborul este intern. Tenerife este o regiune autonomă, care aparține Spaniei.

Decolarea a fost la timp și după trei ore am nimerit în altă lume, în lumea Atlanticului. Un mic lifehack: dacă la decolare aveți datele mobile și geolocația pornite, puteți urmări zborul în Google Map, sau cel mai bine în Strava. Nu închideți aplicațiile, chiar dacă nu aveți internet mobil. Astfel am urmărit tot traseul nostru și plus minus am putut înțelege deasupra căror orașe zburăm. Nu funcționează chiar întotdeauna, dar în majoritatea cazurilor – da. 

Insula ne-a întâlnit cu un timp frumos, cu soare și puțin vânt rece. Repejor am trecut controalele de la aeroport și am ieșit afară de unde am luat autobuzul 103 spre orașul Puerto de la Cruz, care e considerat capitala turismului de pe insulă. Am ales să ne cazăm acolo și nu în capitala insulei, deoarece orașul are mai multe plaje și e mai aproape de sudul insulei, unde planificam să ajungem. În aproximativ 40 min eram deja în oraș. Consultând harta, am coborât la cea mai apropiată stație față de locul unde ne-am cazat. 

Am ajuns prea devreme, aproximativ la ora 11, iar check-inul la hostel era tocmai după orele 14. De data asta am luat un hostel de tip capsulă, am avut experiențe similare în Viena și Kyiv, dar comparativ cu celelalte două, această experiență a fost nu chiar reușită. Adică însăși ideea de a sta mai multe zile în hostel de acest gen nu era reușită: o noapte e ok, două deja nu. În schimb avea o poziționare foarte comodă.

Ne-am înțeles cu staff-ul hostelului să ne ofere un loc pentru bagaje, am făcut duș, ne-am schimbat în alte haine și înarmați cu toată tehnica de filmare, am plecat să căutăm mai întâi un local unde am putea mânca ceva gustos, apoi am mers spre ocean. Ca de obicei am selectat din timp mai multe localuri.

Orașul Puerto de la Cruz, Tenerife – centrul turistic, are o populație de aproximativ 30 k și se află pe coasta de nord al insulei. Este al șaselea ca mărime oraș de pe această insulă. Denumirea veche, engleza a orașului a fost Crossport. 

Am luat cafea, patiserie, puțin ne-am odihnit savurând interiorul cafenelei și gustul cafelei de calitate medie, după care am plecat spre ocean. Urma să-mi îndeplinesc promisiunea dată fiului meu acum câțiva ani: de a ajunge împreună la ocean. Am ajuns pe litoral și i-am văzut chipul uimit și fericit! Pentru asta merită de făcut cei 4000 km!

Am ridicat drona. De sus am observat o plajă, la aproximativ un km de noi. Deoarece se apropia ora check-in-ului am decis să mergem înapoi la hotel, să primim cheile de la capsulă, să ne luăm lucrurile pentru scăldat și să mergem la acea plajă. Așa și am făcut, dar pe drum spre hotel, am trecut pe la un local, unde am mâncat pește. 

Hai să facem o plimbare pe străzile din Puerto de la Cruz.

Aproximativ o oră ne-a luat drumul spre hostel și apoi spre plajă. Am făcut o sumedenie de opriri pentru a fotografia arhitectura, străzile și micile detalii care mă interesau. 

Apa era mult mai rece decât am presupus, dar ajunși deja aici, era ok să ne băgăm în apă. Mai ales că pe Vlad nu-l poate opri nimic atunci când merge vorba de scăldătoare.  

Am petrecut vreo două ore la plajă, scăldându-ne și savurând oceanul și puterea lui. Era a doua oară când am ajuns la Oceanul Atlantic, prima dată l-am văzut în 2018 în Portugalia la Cabo de Roca – cel mai vestic punct al continentului. Pentru Vlad însă a fost prima întâlnire cu oceanul. 

Se apropia apusul și ne-am întors înapoi spre centrul orașului, vizitând câteva locații selectate din timp. Era un vânt puternic și nu am riscat să ridic drona, m-am limitat doar la pozele făcute cu telefonul. 

Pentru cină am căutat un local cu cea mai bună paella, Tripadvisor-ul și Google ne-au recomandat câteva localuri, dar toate erau full.

Când ne-a fost adusă mâncarea, am primit o porție enormă de paella. Am avut și un confuz aici: conform meniului, paella costa 16 euro, dar acesta era prețul pentru o persoană. Deoarece eu nu prea am fost atent, iar chelnerii aveau o engleză nu prea bună și mi-au explicat că azi nu gătesc porții doar pentru o persoană, dar minim pentru două, am dat din cap că sunt de acord, chiar dacă nu am înțeles ce vor ei de la mine. La final am primit nota de plată de 48 euro, dintre care 32 euro erau pentru paella, adică porție pentru doi, iar Vlad nu mănâncă așa ceva. Fiți atenți când comandați ceva în localurile unde nu vorbesc engleză, nu căscați gura ca mine)

Am plecat spre hostelul nostru, pentru a ne pregăti pentru următoare zi, pentru care am planificat un traseu lung spre sudul insulei. 

Cheltuieli Puerto de la Cruz (două persoane):
Dejun aeroport Barcelona – 23 EURO
Transport aeroport – Puerto de la Cruz – 12 EURO
Cafea și deserturi – 16 EURO 
Prânz – 30 EURO
Hostel pentru 3 nopți – 73 EURO
Produse alimentare – 4 EURO
Cină – 48 EURO
Total: – 206 EURO

Acantilados de Los Gigantes și Santiago del Teide.

Aveam o presimțire bună pentru această zi. Am ieșit pe la orele 8 de la hostel și am mers să căutăm ceva deschis pentru a lua dejunul. Majoritatea localurilor se deschideau la ora 9. Hoinărind pe străzile adiacente hostelului, am găsit un local, care deja era deschis. Aveau patiserie, dar și dejunuri. 

Până se deschid localurile, hai să facem o plimbare prin orașul matinal!

Am mâncat un dejun gustos după care am plecat spre litoral, să prindem răsăritul și să fac câteva cadre cu drona. Datorită faptului că orașul se află la poalele munților, soarele a apărut abia pe la 9. 

În 30 min am terminat cu răsăritul și drona. Vlad între timp a reușit să alerge pe mal și să arunce pietre în ocean. Am plecat spre autogară pentru a lua autocarul spre sudul insulei, spre orășelul Acantilados de Los Gigantes.

Mergem spre autogară.

Drumul până la Los Gigantes ne-a luat aproximativ o oră și jumătate, dar am crezut că a trecut o veșnicie. Drumul șerpuiește pe serpentinele din munți, urcă, coboară, iar șoferul era nevoit să frâneze des, din cauza curbelor. Ne-a fost rău la ambii, prima dată în viață…

Nu am ajuns până în centrul orășelului, dar am coborât din autocar în deal, pentru a prinde câteva panorame.

Orășelul e situat pe coasta de vest a insulei, la poalele stâncilor, care au devenit principala atracție turistică al locului. Stâncile se înalță deasupra apei la o înălțime de 500 m și fix atât sunt scufundate sub apă. Stâncile sunt reflectate și în denumirea orășelului – Los Gigantes.

Aveam jumătate de zi pentru acest oraș, timp suficient pentru a-l descoperi. Din start planificam să mai ajungem și în alte localități, dar pe parcurs am renunțat. 

Am găsit informație despre un local unde se servește ceai cu tradiții britanice. Deoarece o bună parte din locuitorii orășelului sunt britanici, e firesc să existe și așa un local. Dar când am ajuns acolo, am aflat că nu putem bea un ceai, fără o rezervare preventivă, dar lista era full pe câteva săptămâni înainte. 

Fără multă tristețe am mers mai departe și am găsit un local drăguț, unde se odihneau niște pensionari britanici. Proprietara o femeie din Scoția, stabilită de mulți ani pe insulă, amabilă și prietenoasă, ne-a permis să ne încărcăm toată tehnica. Am avut și o discuție plăcută cu ea. Aflând că suntem din Moldova, a fost curioasă să afle care e situația la noi și dacă nu suntem în pericol de război. 

Am luat-o spre ocean, pe drum luând și câte o înghețată. Am căutat un loc mai liniștit de unde am putea ridica drona și a face câteva imagini, fără a deranja oamenii din jur. Am decis să mergem la plaja Guios, care se afla la 100 m de noi. Am testat apa și am fost uimiți, deoarece era caldă, mult mai caldă decât în Puerto de la Cruz, cu toate că distanța e doar de 50-60 km. 

M-am pregătit pentru zbor și filmare: am pus camera pe stativ pentru a filma un timelapse și pe altă piatră am pus drona pentru a decola frumos. Parcă era departe de apă, dar oceanul nu e mare, e mult mai puternic! A venit un val și mi-a acoperit drona. Am scuturat și șters drona, dar nisipul mărunt vulcanic, a pătruns în gimbal. Am scos bateria, am uscat drona la soare și am lăsat-o în pace până la întoarcerea acasă. A fost călătoria în care am zburat cu drona de cele mai puține ori, de când o am. Am rămas cu telefonul, o cameră action și un Osmo Pocket. 

Dacă vreodată ați fost nemulțumiți de incomoditatea unui anumit site, încercți site-ul transportatorului din Tenerife – titsa.com și încecați să înțelegeți cum circulă transportul lor. În afară că e destul de încurcat, fiecare stație de pe insulă mai are și numărul său, pe care trebuie să-l cunoști și să-l introduci atunci când cauți ruta, pur și simplu denumirea localității nu e suficientă. 

Cu ajutorul unui turist, care se afla de mai mult timp pe insulă, am scos-o la capăt. Am mers cu escale. Din Acantilados de Los Gigantes până în orășelul Santiago del Teide – principalul punct de tranzit al celor care merg spre vulcanul Teide. Am stat aici vreo 40 min, timp în care am reușit să hoinărim tot centrul. Era mult mai frig decât în Los Gigantes, eram totuși la înălțime. 

A venit autocarul care ne-a dus până în următorul orășel – Icod de los Vinos, aici am stat doar vreo 10 min și în afară de gară nu am văzut nimic. În 40 min urma să ajungem în Puerto de la Cruz. 

Ajunși în Puerto ni s-a făcut foame și dor de pizza. Nu departe de hostelul nostru am găsit un local cu o listă mare de pizza. Alături era foarte vesel, un grup de muzicieni interpreta cântece spaniole. Am stat alături vreo oră, savurând atmosfera. 

Eram la hostel după ora 20, urma să ne strângem o parte din bagaje. Dimineața aveam de gând să mergem până în capitala insulei orașul Santa Cruz de Tenerife și până la masă să ne întoarcem înapoi, pentru a merge la aeroport. 

Cheltuieli Purto de la Cruz – Los Gigantes (două persoane):
Dejun în Puerto de la Cruz – 10 EURO
Suveniruri – 15 EURO
Transport spre Los Gigantes – 10 EURO
Cafea și deserturi – 13 EURO 
Prânz – 10 EURO
Transport spre Puerto – 9 EURO
Cină – 28 EURO
Total: – 95 EURO

Santa Cruz de Tenerife

Ultima zi petrecută pe această minunată insulă. Am vrut să folosim la maxim timpul rămas până la aeroport. Am predat cheia de la capsulă, lăsând totul curat. La fel am lăsat și bagajele, luând cu noi doar strictul necesar și evident tehnica pentru filmare.

Ajunși la autogară, am luat autobuzul spre capitala insulei – orașul Santa Cruz de Tenerife. Drumul ne-a luat vreo oră. Din start am simțit o altă atmosferă și vibe. Un oraș cu mult mai mare decât Puerto de la Cruz, gălăgios și rapid, nu e specific vieții lente de pe insulă.  

Santa Cruz de Tenerife este situat pe coasta de nord-est al insulei, cu o populație de aproximativ 210 mii locuitori. Aici se află parlamentul insulelor Canare – autonomie în componența Spaniei. 

Am mers spre centru pentru un dejun. Era ora 9 și majoritatea localurilor încă erau închise. Am găsit unul care se deschidea peste câteva minute și avea dejunuri sănătoase, ne-am cam săturat de patiserii și alte prostii. 

Centrul orașului arată foarte plăcut, arhitectura veche colonială e păstrată bine, iar tot ce apare nou, este strict încadrat în planul urbanistic și corespunde design codului orașului. 

După ce vizitasem cele câteva locații setate, am mers să hoinărim prin centru și să examinăm tot ce întâlnim.

Am ajuns până la port, după care ne-am întors spre centru, pentru prânz. Nu ne-a reușit să luăm prânzul, deoarece toate localurile erau arhipline și ne temeam să nu reușim la aeroport. Chiar și pizzeriile erau pline. Am mers înapoi spre autogară, unde am și mâncat ceva nu tare gustos. 

Santa Cruz are tramvaiuri și după cum cunoaștem, orașele în care circulă tramvaiul nu pot fi orașe rele!

Întorși în Puerto, ne-am luat bagajele de la hostel și ne-am întors din nou la autogară. Până am așteptat ora pornirii autobuzului, am tras o fugă până la marketul din preajmă și am luat ceva produse pentru drum, pentru a nu plăti dublu la aeroport.

Câteva concluzii proprii și subiective la plecare dintr-un loc nou.

Trei zile petrecute în Tenerife, au trecut foarte repede și a fost puțin, pentru a vă povesti multe despre acest minunat loc, dar totuși câte ceva am reușit să vedem. 

Tenerife a fost cea mai îndepărtată destinație unde am ajuns până acum, am parcurs aproape 4300 km până aici. Pentru noi a fost a treia insulă pe care am vizitat-o până acum: Cipru, Sicilia și acum Tenerife. Pentru Vlad, Spania e a douăzecea țară și dacă nu era pandemia și războiul, avea deja peste 30. 

Prețuri. 

Mi s-a părut o destinație destul de accesibilă și deloc scumpă, luând în calcul faptul că se află departe și e insulă. 

– Ceașca de espresso începe de la 1 euro și practic peste tot cafeaua e bună. 

– Un dejun pentru doi ne-a costat 10-15 euro. 

– O cină pentru doi 20-35 euro, în dependență de produse. Eu carne nu mănânc, Vlad rareori, dar în schimb am mâncat pește și fructe de mare. 

– O sticla de vin local bun de la 7 euro. 

– O cameră în hotel cu 2-3 stele, fără dejun, rezervată de pe pe Booking, începe de la 25 euro noaptea, per persoană. 

Dar țineți cont, că noi am fost aici iarna, când nu e sezon. 

Locuri de vizitat. 

În aceste 3 zile am reușit să vizităm 5 orașe. 

– Puerto de la Cruz. Pentru acest oraș merită de rezervat maxim 2 zile, asta împreună cu scăldatul la plaje. Are câteva locații interesante, câteva parcuri și evident plajele cu nisip negru – musthave! 

– Acantilados de Los Gigantes. Neapărat inclus în listă. Merită de pierdut o zi hoinărind prin orășel, urcând pe stânci și de tras o scăldătoare la Plaja de Los Guios, cu apă caldă și liniștită. Dacă mergeți în capătul plajei, puteți vedea o mulțime de crabi, care ies din apă și se încălzesc la soare. Îmi voi aminti mereu departe acest loc, fiindcă aici drona mea a fost lovită de un val, în gimbal a nimeri sare și acum nu pot face nimic cu aceasta. E timpul de reînnoit flota) 

– Santiago de Teide și Icod de Los Vinos. Aceste două orașele merită vizitate la întoarcere din Los Gigantes. Rezervați câte o oră pentru fiecare. Dar să aveți cu voi niște haine mai groase, căci orașele se afla în munți și e destul de răcoare, mai ales dacă veniți de la cald. 

– Santa Cruz de Tenerife. Capitala insulei  merită inclusă în lista. Rezervați 2 zile pentru acest oraș. Are multe locuri interesante tramvai și e un centru important pentru gurmanzi. Prețurile sunt puțin mai joase decât în Puerto de la Cruz. 

Insulele Canare vor rămâne în lista noastră pentru a le mai vizita odată, pentru mai mult timp. Vrem să cutreieram coasta de est, să ne ridicăm la vulcanul Teida și să vedem și alte insule. 

Cel mai important pentru mine evident, rămâne timpul petrecut cu fiul meu și faptul că îi pot arăta toate acestea!

În Barcelona am ajuns pe la orele 12 noaptea, metroul încă era deschis și în 20 min eram lângă hotel. De data asta am luat un hotel cu 3 stele de pe Booking, în apropiere de Sagrada Familia, deoarece dimineața aveam planuri să mergem acolo. 

La hotel ne aștepta următoarea surprize. Când am rezervat și achitat hotelul, am făcut-o nu cu cardul meu. La hotel am aflat că conform legislației spaniole, proprietarul cardului cu ajutorul căruia a fost făcută rezervarea, trebuie să fie prezent la înregistrare. Straniu, dar fix cu același card am făcut rezervarea pentru primul hotel și pentru hostelul din Tenerife și întrebări nu au fost. Pînă la urmă am achitat cash, iar ei mi-au făcut retur de bani pe card. 

Timpul pierdut pentru toate aceste fetishuri birocratice a fost compensat de camera hotelului, care era foarte curată, spațioasă și dotată cu de toate.  

Cheltuieli Santa Cruz de Tenerife și Barcelona (două persoane):
Locuri în avion 13 EURO
Transport Santa Cruz tur-retur – 14 EURO
Dejun în Santa Cruz – 16 EURO
Suveniruri – 3 EURO
Cafea și deserturi – 17 EURO 
Prânz – 14 EURO 
Produse alimentare pentru drum – 6 EURO
Transport spre aeroport – 4 EURO
Cafea în aeroport – 10 EURO
Total: – 97 EURO

Barcelona

Ne-am permis să dormim pană la 7, după care am strâns și am dus bagajele la recepție, am lăsat camera curată și am plecat în oraș. Nu aveam multe planificate pentru această zi. Am mers spre Sagrada Familia, iar pe drum am găsit localul selectat din timp, pentru dejun. Planificarea din timp a traseului și timpului, vă poate scăpa de multe bătăi de cap, chiar dacă nu întotdeauna planurile coincid cu realitatea. 

După dejun, am mers la Sagrada Familia. Această construcție impresionează: e mare, interesantă ca obiect de arhitectură și cultură… Dar împrejurimile dezamăgesc! Parcă am nimerit la piața centrală: peste tot vânzători de tot ce vrei, gălăgie și aglomerație… Nu am petrecut mult timp acolo căci era imposibil, probabil trebuia de venit dimineața devreme. În fine, acestea toate nu au nimic comun cu clădirea, țin doar de autoritățile locale, care ar trebui să facă ordine prin preajmă. 

Următoarea destinație pentru această zi era Muhba Turo de la Roviro. Am luat metroul de la Sagrada și am mers spre acel deal de unde se vede bine orașul. Cea mai apropiată stație de metrou este situată la vreo 2 km distanță față de destinația necesară nouă, de aceea am parcurs pe jos acești 2 km, care în majoritate au fost în pantă.

Am ajuns sus și eram obosiți, mai ales Vlad. În schimb efortul nostru a fost răsplătit de niște panorame unice ale Barcelonei. 

Înapoi ne-am întors la fel pe jos, dar am luat-o pe alt drum, descoperind niște cartiere rezidențiale interesante. 

Pe la prânz eram întorși în cartierul unde era situat hotelul nostru, trebuia să mâncăm ceva. La fel ca și în Santa Cruz, majoritatea localurilor erau pline. Am luat niște sandwich-uri, produse pentru drum și ne-am îndreptat spre hotel după bagaje. În drum am descoperit acest local extraordinar cu patiserie argentiniană cu diferite umpluturi. Dacă sunteți prin preajmă, intrați neapărat.  

Am luat bagajele și am plecat spre metrou, pentru a ajunge la Piața Catalunya, de unde urma să luăm autobuzul spre aeroport. 

Ca și în cazul cu insula Tenerife, cele două zile petrecute în Barcelona, au fost prea puține pentru a spune multe despre acest oraș. Cu siguranță ne vom mai întoarce, deoarece Barcelona e un hub mare de unde poți ajunge în multe alte părți ale lumii și Europei. Dar și însăși orașul e prea bogat cultural, arhitectural și istoric pentru a-l vizita doar o singură dată și a veni cu ceva concluzii. Ne-a lăsat emoții pozitiv și acest fapt e cel mai important. Aș compara acest oraș cu Istanbul, de care sunt îndrăgostit. 

Cheltuieli Barcelona (două persoane):
Dejun  – 28 EURO
Prânz – 18 EURO 
Produse alimentare pentru drum – 6 EURO
Transport spre aeroport – 12 EURO
Cafea în aeroport – 9 EURO
Total: 73

Total pentru întreaga călătoria pentru două persoane: 1024 EURO.

Vă rog să vă abonați și la rețelele de socializare a blogului: Telegram; Facebook și Instagram.

Călătorește, căci merită!